Internetul, deși foarte tânăr (a apărut în anii 90 ai secolului XX), s-a infiltrat în toate sferele vieții atât a adulților, cât și a copiilor. Studiile au demonstrat că 71,5% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 12 și 15 ani zilnic accesează internetul. Și mai alarmant este faptul că fiecare al 10-lea copil accesează Internetul pe timp de noapte, navigând ore în șir cu sau fără voia părinților.

Nu putem  nega rolul internetului în viața copiilor. Internetul este cea mai potrivită sursă de informație atunci când își faci temele. În internet pot găsi informaţii legate de hobby-uri şi interese personale. Totuși în mare parte copiii accesează Internetul pentru jocuri și comunicarea prin intermediul site-urilor de socializare. Numărul copiilor care își creează cont pe rețelele de socializare este în continuă creștere. În prezent, circa 96,5% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 12 – 15 ani au cont sau profil pe rețelele de socializare, dintre care peste 44 la sută sunt prezenți pe rețelele de socializare de la vârstă sub 10 ani, 24 la sută - de la 10 ani și doar 1/3 de la vârsta de 11-13 ani.

Internetul poate fi o resursă educaţională şi de divertisment pentru întreaga familie, dar poate fi și o sursă care poate genera un șir de probleme. Una din ele este hărțuirea online sau cyberbullyingul. Termenul de „cyberbullying” a fost utilizat pentru prima dată în 2005 de profesorul canadian Bill Belsey. Există câteva trăsături fundamentale ale cyberbulluingului printre care putem enumera: comportamentul deliberat, repetitiv prin intermediul tehnologiilor informaționale și comunicaționale (serviciile de e-mail, rețele de socializare, forumuri, camere de chat, bloguri, programe de mesagerie instantanee, camerele video etc.), urmărind un anumit tipar în cadrul căruia ținta agresiunii trebuie să perceapă că este amenințată. Cercetările au demonstrat că cel mai des victima are între 15 și 17 ani, dar cei mai afectați sunt minorii între 6 și 12 ani.

Hărțuirea pe Internet poate îmbrăca diferite forme: publicarea datelor personale în spaţii publice; expediere de fotografii nedorite prin intermediul telefoanelor mobile; postarea unor fotografii/clipuri video ofensatoare; utilizarea profilurilor false; jignirea, batjocorirea, defăimarea și agasarea utilizatoriilor pe rețelele de socializare, camerele chat, SMS-uri, e-mail etc.; distribuirea de informații false; trimitere de mesaje de hărțuire; spargere de parole; excluderea deliberată a unui copil din spațiul online etc.

Spre deosebire de alte forme de hărțuire, cyberbulluingyul este mai greu de identificat, deoarece se desfășoară în mediul online. Totuși există un șir de indicatori care trebuie să ne pună în gardă: copilul se află timp îndelungat în mediul online, refuză să meargă la școală, reduce timpul petrecut cu prietenii etc. E necesar de a fi  foarte atenți la ce face copilul în mediul online, la comportamentul manifestat, deoarece consecințele cyberbullyingului pot afecta negativ performanța școlară, pot diminua stima de sine a copilului, pot duce la stres, anxietate depresie, pot provoca oboseală, insomnie. Și unul din cele mai grave consecințe sunt actele suicidare (în cazul victimilelor cyberbullyingului tentativa de suicid este de 2 ori mai mare).

Orice copil trebuie să fie informat și învățat cum să se protejeze în mediul online. Totuși aceste mesaje trebuie să fie adresate în funcție de vârsta copilului:

- Copilul până la 7 ani experimentează contactul cu tehnologia. Utilizarea tehnologiilor trebuie să fie supravegheată de către un adult. Copilul nu este capabil să înțeleagă prin ce este periculos internetul, de aceea este înţelept să se limiteze accesul copilului la calculator, să se alcătuiască o listă de site-uri sigure și, de asemenea, copilul trebuie să învețe elementele de bază referitoare la condițiile de siguranță în Internet și normele de conduită în mediul online.

- Copilul de 8-12 ani este foarte curios. Curiozitatea îi împinge să cerceteze și să testeze limitele, căutând răspunsuri la mulțimea de întrebări pe care le are. Fiind în mare parte naiv, copilul tinde să accepte sau să inițieze contacte, inclusiv în mediul online, fără a avea careva suspiciuni. Aceste aspect îl face vulnerabil. Software-ul de filtrare sau alte măsuri tehnice pot avea un rol deosebit de util în utilizărea sigură a Internetului.

- Copilul de peste 13 ani sau altfel spus adolescentul explorează propria identitatea și propriile gusturi. Adolescentul simte foarte puternic nevoia de a scăpa de supravegherea părinților sau altor adulţilor și de a-și găsi propriul drum în viață. Totodată o curiozitate naturală legată de problemele sexuale îl poate implica în situaţii îngrijorătoare, de aceea adulții trebuie să le ofere informații cu privire la siguranţă nu doar în viața de zi cu zi dar și în mediul online.

Deși pare banal, există 3 reguli simple pentru siguranța online care trebuie să le cunoască copiii de la cea mai fragedă vârstă:

1) Comportamentele inadecvate trebuie ignorate, iar conversaţiile neplăcute sau site-urile cu conţinut nepotrivit trebuie stopate. Ca şi în viaţa reală există oameni care în mediul online se comportă agresiv, provocator sau insultă pe alții.

2) Oricine care trimite e-mail-uri sau comentarii nepoliticoase, deranjante sau amenințătoare trebuie blocat.

3) Păstrarea mesajelor ofensatoare pentru a fi folosite ulteriro ca dovezi ale cyberbulluingului. Este bine ca orice copil să anunțe un adult, care va lua decizia corectă: să se adreseze la sectorul de poliție sau să blocheze persoanele sau site-urile nepotrivite.

Deși legislația Republicii Moldova nu prevede constant măsuri de intervenție în cazurile de cyberbulluing, pentru a apăra drepturile copilului exista 3 căi:

1) În caz de șantaj, amenințări sau încălcarea inviolabilității vieții personale, părinții ar trebui să depună o plângere penală, apelând la art. 189 din Codul Penal (șantaj), art. 177 din Codul Penal (încălcarea inviolabilității vieții personale) și art. 173 din Codul Penal (amenințarea cu omor ori cu vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății și hărțuire sexuală).

2) Plângerea administrativă poate fi depusă pentru calomnie, care este prevăzută de art. 70 al Codului Contravențional.

3) Litigiul civil poate fi utilizat în conformitate cu art. 16 al Codului Civil al Republicii Moldova, care specifică că orice persoană are dreptul la respectul onoarei, demnității și reputației profesionale, sau se poate face trimitere la Legea cu privire la libertatea de exprimare, care prevede procedurile privind examinarea cauzelor de defăimare și, respectiv, a cauzelor cu privire la apărarea vieții private și de familie.

Totuși pentru a nu pune în pericol starea de sănătate mentală și fizică a copilului și pentru a nu fi nevoiți să apeleze la legislația națională orice familie protejată în mediul online trebuie să găsească timp pentru a descoperi cum îşi petrec copiii timpul online. Totodată părinții vor învăţă copiii să-şi protejeze intimitatea online prin creare de profiluri sigure cu activarea setărilor de confidenţialitate, protejarea parolelor conturilor personale și comunicarea cu persoanele pe care le cunosc în viața reală. Într-o familie protejată copilul întotdeauna va cere acordul părinților înainte de a încărca pe internet fotografii cu sine, familia, casa, şcoala etc. și nu va furniza date personale. Calculatorul sau laptopul va fi amplasat în camera de zi, astfel încât părinții să poată supraveghea activităţile pe internet ale copiilor. Copiii vor fi învățați de către părinți cum să refuze sau să blocheze anumite persoane din lista de contacte și vor analiza împreună opţiunile de securitate şi de raportare a problemelor care sunt disponibile pe site-urile sau rețelele de socializare accesate.