Competențele socio-emoționale sunt o componentă importantă în dezvoltarea copiilor preșcolari și a copiilor din ciclul primar, deoarece relaţiile sociale funcţionale cu ceilalţi copii şi cu adulţii nu poate fi eficientă dacă persoana nu este capabilă „să citească” emoțiile altor persoane și nu este în stare să-și gestioneze propriile emoții și propriul comportament. Prin intermediul competențelor socio-emoționale copilul dezvoltă interacţiuni pozitive, corespunzătoare normelor culturale, în aşa fel încât să-și poată atinge propriile scopuri şi în acelaşi timp să respecte nevoile celorlalţi. De asemenea, aceste competențe permit copilului să manifeste comportamente adecvate şi acceptate din punct de vedere social, care au consecinţe pozitive asupra persoanelor implicate şi permit atingerea unor scopuri.

După Bernard (2004) orice persoană, inclusiv copiii mici, trebuie să dezvolte 5 abilităţi sociale şi emoţionale fundamentale:

- încrederea - a şti că poți reuși în multe domenii, că nu îți este frică să faci greşeli sau ceva nou, poți lucra independent și poți împărtăşi o idee nouă;

- perseverenţa – a fi în stare să nu renunţi când realizezi o sarcină, chiar dacă aceasta pare dificilă sau plictisitoare;

- organizarea – a putea stabili scopuri pentru nivelul performanţelor la care îți propui să ajungi,  a ști să-ți planifici eficient timpul și să te asiguri cu resursele necesare;

- înţelegerea – a putea coopera cu colegii de grup şi a respecta regulile stabilite de comun acord cu ceilalţi membrii ai grupului;

- rezistenţa – a învăța să fii capabil să te calmezi şi să faci să te simţi mai bine atunci când eşti foarte supărat şi să-ţi poți controla propriul comportament.

Un cadru didactic sau un educator are toate pârghiile pentru a ajuta copiii să-și conștientizeze propriile stări emoționale, să discerne emoțiile celorlalți, să le dezvolte vocabularul expresiilor emoționale, dar și să-i învețe cum să se folosească de acest vocabular. În cadrul orelor școlare și extracurriculare pot fi create situații pentru ca copiii să înțeleagî starea emoțională personală și a altora și să se implice empatic în experiența emoțională a celorlalți. Totodată este necesar de a le dezvolta capacitatea de adaptare (coping adaptativ) și capacitatea pentru autoeficacitate emoțională.

Există un șir de programe de dezvoltare a competenței socio-emoționale, ce pot fi utilizate atât de psihologi, cât și de educatori și cadre didactice:

a) Programul de educație rațional-emotiv comportamentală pentru preșcolari „În lumea lui IOIO” (autori Trip, Bora și Sîrbu, 2015), format din 6 capitole, are ca scop dezvoltarea abilităților socio-emoționale prin educația rațional-emotiv comportamentală. Deși a fost elaborat pentru preșcolari, programul poate fi desfășurat și cu elevii clasei I.

b) Programul de dezvoltare a sferei emoționale „Împărăția emoțiilor” (autori Golovei, Gorea și Barbaroș, 2017), format din 18 activități, este destinat elevilor claselor primare și are ca scop dezvoltarea sferei socio-emoționale a elevilor și formarea abilităților de gestionare a emoțiilor. Activitățile programului sunt axate pe studierea a 8 emoții (bucuria, tristețea, curiozitatea, furia, frica, vinovăția, ofensa și satisfacția), a tehnicilor de gestionare a acestor emoții, dar și analiza situațiilor, când și cum pot fi trăite aceste emoții.

Un cadru didactic își poate realiza și singur un program de dezvoltare a competențelor socio-emoționale, axându-se pe următoarele domenii:

- conștiința de sine – activitățile vor fi orientate spre cunoașterea de sine, a propriilor emoții și sentimente, conceptul de „eu”, atitudinea față de sine și relația cu mediul înconjurător etc.;

- autogestione – activitățile vor fi axate pe dezvoltarea rezilienței, încrederii de sine și stimei de sine, gestionarea emoțiilor și a propriului comportament etc.;

- conștiința socială – activitățile vor avea ca scop explorarea sistemului de valori și convingeri, stabilirea normelor și regulilor de conviețuire în cadrul grupului etc.;

- dezvoltarea relațiilor – activitățile vor fi orientate pe exprimarea corectă a propriilor emoții, dezvoltarea comunicării verbale și non-verbale, a asertivității, a strategiilor de soluționare constructivă a conflictelor, prevenirea violenței, exersarea relațiilor copil-copil, copil-adult etc.;

- decizii responsabile – activitățile se vor concentra pe mecanismele de luare a deciziilor,  dar și  pe reducerea anxietății, managementul timpului, delegarea responsabilităților etc.

În cadrul activităților pot fi utilizate toate metodele din arsenalul profesional, precum poveștile/povestirile, discuțiile, tehnicile non-verbale (mișcare corporală, mimică și pantomimică), tehnicile artistice și metaforice, jocurile, inclusiv jocurile de rol jocurile simbolice interactive etc.

La final, dorim să menționăm că competențele socio-emoționale bune influențează nu doar relațiile sociale ale copilului, dar și performanța școlară, inclusiv performanță ridicată în sarcinile de matematică și în învățarea alfabetului, iar problemele comportamentale și emoționale conduc la performanță școlară scăzută.